celelalte cuvinte

DACIA

Pagina 2 din 9 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Mier 16 Feb 2011, 18:47

(63 i.e.n.-21 e.n.).
Istoric si geograf grec a carui opera principala este
,,Geografia", in care se cuprind informatii importante
despre daco-geti in vremea regelui Burebista







Strabon



VII, 3, 5 Se spune ca un get cu numele de Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pitagora si ca ar fi deprins de la acesta unele cunostinte astronomice, iar o alta parte ar fi deprins-o de la egipteni, caci cutreierarile sale l-ar fi dus pina acolo. Intorcindu-se la el in tara, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conducatori si la popor — intrucit, intemeiat pe semnele ceresti, el facea prorociri. In cele din urma l-a convins pe rege sa-l faca partas la domnie, spunindu-i ca este in stare sa-i vesteasca vointa zeilor. Mai intii, [Zamolxis] s-ar fi facut preot al zeului cel mai slavit la ei, iar dupa aceea a primit si numele de zeu, petrecindu-si viata intr-o pestera, pe care a ocupat-o el si unde ceilalti nu puteau intra. Se intilnea rar cu cei din afara, cu exceptia regelui si a slujitorilor acestuia. Regele lucra in intelegere cu el, fiindca vedea ca oamenii ajunsesera [datorita lui] mult mai ascultatori decit inainte. Caci supusii lui credeau ca [regele] da poruncile sfatuit de zei. Obiceiul acesta a continuat pina in zilele noastre, pentru ca mereu se gasea cineva gata sa-l sfatuiasca pe rege —si acelui om getii ii spuneau zeu. Muntele [unde se afla pestera] a fost socotit sfint si s-a numit asa. I se zicea Cogaionon si la fel a fost si numele riului care curgea pe linga el. Pe cind domnea asupra getilor Burebista — impotriva caruia s-a pregatit sa porneasca divinul Cezar, cinstirea mai sus amintita o avea Decaineos. A dainuit la geti obiceiul pitagoreic, adus lor de Zamolxis, de a nu se atinge de carnea animalelor.



VII, 3, 8 Pe timpul lui Alexandru, rege al getilor era Dromichaites. Acesta –dupa ce l-a prins pe Lisimah, care pornise razboi impotriva lui, i-a aratat mai intii saracia lui si a neamului sau, precum si traiul lor cumpatat. I-a indemnat apoi sa nu mai poarte razboi impotriva unor oameni de soiul lor ci [mai degraba] sa caute a se imprieteni cu dinsii. Iar dupa ce l-a cinstit ca pe un oaspe, a legat prietenie cu el si l-a lasat sa plece.




VII, 3, 11 Lasind la o parte trecutul indepartat al getilor, intimplarile din vreme noastra sint urmatoarele : ajungind in fruntea neamului sau, care era istovit de razboaie dese, getul Burebista l-a inaltat atit de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci, incit, in citiva ani, a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. Caci trecind plin de indrazneala Dunarea si jefuind Tracia—pina in Macedonia si Iliria—a pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si a nimicit pe de-a intregul pe boii aflati sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci. Spre a tine in ascultare poporul el si-a luat ajutor pe Deceneu, un sarlatan care ratacise multa vreme prin Egipt, invatind acolo semne de prorocire, multumita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba inca de un timp fusese socotit si zeu, asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxis. Ca o dovada pentru ascultarea ce i-o dadeau [getii], este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin. Cit despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei rascoale, rnai inainte ca romanii sa apuce a trimite o armata impotriva lui. Urmasii acestuia la domnie s-au dezbinat, faramitind puterea in mai multe parti. De curind, cind imparatul August a trimis o armata impotriva lor, puterea era impartita in cinci state. Atunci insa stapinirea se impartise in patru. Astfel de impartiri sint vremelnice si se schimba cind intr-un fel, cind intr-altul.

VII, 3, 12 (C. 304). A existat si o alta impartire a teritoriului chiar din cele mai vechi timpuri caci pe unii ii denumesc [autorii] daci, iar pe altii geti. Getii sint cei care se intind spre Pont si spre rasarit, iar dacii cei care locuiesc in partea opusa, spre Germania si spre izvoarele Istrului. Socot ca ei se numeau in vechime davi. De aici numele de sclavi, Geta si Davos, obisnuite la atici. Aceasta presupunere merita mai multa crezare decit aceea potrivit careia numele ar veni de la « scitii dai », care locuiesc prea departe, linga Hyrcania; si nu pare de crezut sa se fi adus de acolo sclavi in Atica. Intr-adevar, atenienii ii numeau pe sclavii lor dupa numele neamurilor de unde ii aduceau— cum ar fi Lydos si Syros —, sau ii numeau cu acele nume care erau mai obisnuite in tara lor de bastina, bunaoara: Manes ori Midas, pe cei din Frigia, si, Tibios, pe cei din Paflagonia. Neamul getilor, care se inaltase atit de mult sub Burebista, a decazut [apoi] cu totul din pricina dezbinarilor launtrice si din pricina romanilor. Totusi, ei sint inca in stare si astazi sa trimita la lupta patruzeci de rnii de oameni.

VII, 3, 13 (C. 304). Prin tara lor curge riul Marisos, care se varsa in Dunare. Pe aceasta isi faceau romanii aprovizionarile pentru razboi. Ei numeau Danubius partea superioara a fluviului si cea dinspre izvoare pina la cataracte. Tinuturile de aci se afla, in cea mai mare parte, in stapinirea dacilor. (C. 305) Partea inferioara a fluviului, pina la Pont — de-a lungul careia traiesc getii —, ei o numesc Istru. Dacii au aceeasi limba ca si getii. Acestia sint mai bine cunoscuti de eleni, deoarece se muta des de pe o parte pe alta a Istrului si totodata multumita faptului ca s-au amestecat cu tracii si cu misii. Acelasi lucru s-a petrecut si cu tribalii, ei fiind de neam trac. Caci si ei au primit imigrari, intrucit vecinii lor ii cotropeau, fiind mai slabi. Ba chiar, acei de dincolo de Istru — si anume scitii, bastarnii si sarmatii —, dupa ce ii invingeau, treceau si fluviul o data cu cei alungati de ei, statornicindu-se chiar, unii dintre acestia, fie in insule, fie in Tracia. Cei care locuiau de cealalta parte a fluviului erau biruiti mai ales de iliri. Cit despre geti si daci dupa ce numarul lor crescuse neinchipuit de mult, intr-atit incit puteau sa trimita la lupta pina la doua sute de mii de oarmni ei s-au imputinat si au ajuns in zilele noastre cam la vreo patruzeci de mii si sint acum pe cale de a se supune romanilor. Nu se află inca de tot sub stapinirea lor, pentru ca isi mai pun nadejdea in germani, dusmanii romanilor.

VII, 3, 1.4 (G. 305). Intre [geti si] Marea Pontica, de la Istru pina la Tyras, se intinde pustiul getilor, care e in intregime ses si fara ape. Cind Darius, fiul lui Histaspe, a trecut Istrul impotriva scitilor, a fost in primejdie sa piara de sete impreuna cu toata ostirea sa. Intr-un tirziu, a inteles cum stau lucrurile si s-a retras. Mai tirziu, pornind la razboi impotriva getilor si a regelui lor Dromichaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii si, mai mult inca, a fost luat in captivitate. Dar a scapat, deoarece a intilnit un barbar bun la suflet, dupa cum am aratat mai sus .

VII, 5, 2 O parte a teritoriului amintit dacii l-au prefacut intr-un pustiu in urma razboiului in care i-a biruit pe boii si pe taurisci—semintii celtice aflate sub stapinirea lui Critasiros. Dacii pretind ca acest tinut e al lor, cu toate ca este despartit de ei prin riul Parisos—care vine din munti si se varsa in Istru, prin partile galilor numiti scordisci. Intradevar acestia locuiau amestecati cu ilirii si tracii. Dar pe cei dintii i-au nimicit dacii, pe cita vreme cu acestia din urma adeseori ei au facut alianta.

XVI, 2, 39 ...Si profetii erau cinstiti, incit erau socotiti vrednici de domnie..astfel..Orfeu, Musaios si zeul la geti, in vechime, Zamolxis, un pitagoreu, iar in vremea nostra Decaineos care proroceste lui Burebista

Astea sunt referirile lui Strabon la adresa dacilor. In afara faptului ca triburile vbeau aceeasi limba, alta referire la tema nu exista. ai cumva alta sursa?

avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Mier 16 Feb 2011, 18:58

“Printre neamurile fara noroc, ne numaram în frunte noi, Romanii. Ca sa supravietuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decat s-au cheltuit alte neamuri ca sa cucereasca pamantul. Nicolae Iorga spunea ca nenorocul ni se trage de la Alexandru Machedon : în loc sa-si ridice privirile spre Miaza-noapte si sa uneasca toate neamurile thracice într-un mare imperiu, Alexandru s-a lasat atras în orbita civilizatiei mediteraneene si, ajuns în culmea puterii, s-a îndreptat spre Asia. Thracii care, dupa spusa lui Herodot, erau «cel mai numeros popor dupa Indieni» au pierdut, prin Alexandru, singura lor sansa de a intra în istoria universala ca factor autonom; ei au contribuit la facerea Istoriei, dar în numele altora: în numele Imperiului Roman sau al Bizantului, prin împaratii pe care i-au dat cu prisosinta atat Rasaritului cat si Apusului. Dar Nicolae Iorga a înteles admirabil consecintele îndepartate ale gestului lui Alexandru Machedon: uriasul rezervor de oameni, energii si mituri pe care îl constituia spatiul balcano-carpatic, nu si-a mai putut gasi de atunci prilej de a intra masiv si de-sine-statator în Istorie. Politiceste Thracii au pierit fara urmasi…
O mie de ani în urma, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvant o catastrofa de incalculabile consecinte pentru istoria Romanilor: Slavii au ocupat Peninsula Balcanica si s-au întins pana la Adriatica. Marea unitate etnica, lingvistica si culturala pe care, în pofida tuturor navalirilor barbare, o alcatuia romanitatea orientala (care se numea, chiar din secolul IV dupa Christos, Romania), a fost definitiv sfaramata. Neamul Romanesc se va forma pe o întindere imensa – din Balcani si pana în muntii Tatrei – dar destinul lor politic va fi limitat la Dacia. Politiceste, romanitatea sud-dunareana va fi condamnata; ca si Thracia, dupa Alexandru Machedon, Romania orientala va servi destinele altora. Posibilitatile unui organism politic unitar, zamislindu-se în spatiul întregii Romania, au fost definitiv anulate prin asezarea masiva a slavilor în Peninsula Balcanica.
De ce am idolatriza, noi, Romanii, Istoria ? Descindem dintr-unul din «neamurile cele mai numeroase din lume» si praful s-a ales de el, nici macar limba nu i se mai cunoaste. Am facut parte dintr-o Romanie de trei ori mai mare decat Dacia, si «vicisitudinile istoriei» au sfaramat-o definitiv; o mana de Macedoneni trebuie sa plateasca si astazi, cu lacrimi si sange, nenorocul de a se fi nascut Romani. Toata lumea e de acord ca Dacii se aflau asezati pe pamantul nostru cu cel putin o mie de ani înainte de Christos, si cu toate acestea am fost singurul popor european caruia i s-a contestat dreptul de a stapani tara pe care au locuit-o mosii si stramosii lui.
Istoria Neamului Romanesc n-a fost decat o lunga, necontenita, halucinanta hemoragie. Ne-am alcatuit într-un uragan si am crescut în vifor. Popor de frontiera, luptam si muream pentru toti. Muream, mai ales, platind miopia si neghiobia altora.”

(Mircea Eliade – “Teroarea istoriei” si destinul Romaniei)

Un alt ilustru necunoscut. pt tine!
avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Mier 16 Feb 2011, 19:08

Pãmântul trac se întindea „pe o suprafatã enormã, de la Marea Egee si din vestul Asiei Mici pânã în mlastinile Pripetului si de la cadrilaterul Boemiei pânã spre Bug. Iar dacã îi socotim si pe cimerieni tot ca traci, cum pare probabil, atunci limita esticã a lor trebuie întinsã pânã dincolo de Marea de Azov, înglobând, în cazul acesta, si tot tãrmul de miazãnoapte al Mãrii Negre". (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, p. 28-29). Cum si ilirii, inclusiv noricii, erau, dupã pãrerea unor specialisti, tot traci, putem socoti ca hotar apusean Marea Adriaticã si Muntii Alpi. Numele etnic de Trax, Threkes (lat. Thrax, Thraeci, Thraces, Tracia etc.) pomenit încã de Homer si mentinut si mai târziu de autorii antici, s-a pãstrat în etnonimul dac Dragae „atrãgãtori; plãcuti; iubiti; frumosi; buni; puri" (cf. rom. drag, a drege si v. slav dragu). Tracii purtau si nume ca Aulu-tracus „Prea Plãcutul", iar armele gladiatorilor din acest neam se numeau Thraeci-dica, „Bine-cuvântate" (cf. rom. Drãgaica).

Distantele imense între triburile aflate la marginile spatiului trac vor fi adus si deosebiri între ele, astfel cã si astãzi unii istorici si lingvisti înclinã sã creadã cã frigienii, panonii si noricii erau diferiti de geto-daci. Însã credinta în nemurire le era comunã, celebra bonetã frigianã era aidoma cu cãciula nobilului geto-dac, steagul-dragon era purtat în sulitã pe ambele maluri ale Danubiului. Limba veche tracicã se transformase foarte încet în dialecte, care, însã, erau inteligibile între ele din aproape în aproape. Inscriptiile tracice, prezentate în acest volum, prezintã deosebiri dialectale, uneori destul de pronuntate. La fel se întâmplã si cu textele altor limbi vechi. Astfel, la data când se ivesc primele texte literare cunoscute de antichitate si cele dintâi inscriptii cu alfabetul grecesc, adicã din veacul al VII-lea pânã în al V-lea i.d.C., fiecare cetate greacã îsi are dialectul ei; dar acestea nu se deosebesc pânã acolo încât sã împiedice comunicarea fundamentalã a limbii; un grec putea fi înteles, de obicei, în orice parte a zonelor elene.

Mai târziu, germana de sus e si ea lipsitã de unitate: fiecare text reprezintã alt dialect. Ca si irlandeza, germana de sus a fost transcrisã fãrã un sistem definit si existã tot atâtea tipuri de limbã si de notãri câte mânãstiri sunt.

Primele stiri despre geto-daci le aflãm încã de la Homer, care, în Iliada (II, 844; IV, 533; IX, 5), pomeneste de tracii de nord locuind acolo „de unde bãteau vânturile friguroase", dar descoperirile arheologice atestã cã ei trãiau de mai multe milenii în spatiul carpato-ponto-danubian. Desi mai depãrtati de greci, ca ramurã extrem-nordicã a tracilor, geto-dacii întretineau legãturi de timpuriu cu acestia, dacã Hesiod (sec. VIII i.d.C.) pomeneste deja, în Theogonia de „Istrul care curge frumos".

Începând cu sec. VII i.d.C., odatã cu înfiintarea primelor colonii elene pe coasta esticã a Pontului Euxin, stirile despre geti devin din ce în ce mai dese. Astfel, în sec. VI i.d.C., Hecateu din Milet aminteste în fragmentele pãstrate din Periodos ges („Cãlãtorie în jurul Pãmântului") de crobizi (crobyzi) si trizi (terizi), neamuri trace, si de o cetate „Orgame lângã Istru", iar Simonide din Ceos scrie în versuri despre „Istrul cel îndepãrtat". Eschil (cca 525-456 i.d.C.) afirmã în Prometeu dezlãntuit (fr. 73) cã „Istrul de la hiperborei si din muntii Ripei coboarã", iar în tragedia Niobe (fr. 155) cã fecioare rãzboinice, pricepute la cãlãrie si iscusite arcase (Amazoanele) trãiesc pe malurile Istrului. Sofocle (cca 497-405 i.d.C.) scrie de Istru (în Oedip rege), de „tracii iubitori de cai" (Tereus, fr. 523) si, pentru prima oarã, îi mentioneazã pe geti si pe regele lor Charnabon(tos) (Triptolem, fr. 547); Pindar se referã des la Istrul „cu izvoare umbroase" (Olimpicele, III, 11-17), la „cireada rosie de tauri traci", pe care argonautii au gãsit-o la Bosphor (Pitice, IV, 200-206) si la „strãlucitoarea insulã" locuitã de Achille în Pontul Euxin. Tot despre insula Leuke (Insula serpilor) scrie si Euripide (cca 480-406 i.d.C.) în tragedia Andromaca (v. 1262). Hellanicos, contemporanul lui Herodot, aminteste de obiceiul tracilor de a prepara bere din orz (Întemeieri de neamuri si orase, fr. 66) iar în Obiceiurile barbarilor despre zeul Zalmoxis „al getilor din Thracia" si cã neamurile crobi-zilor si terizilor din Dobrogea erau adoratoarele acestei divinitãti, crezând în nemurirea sufletului.

Herodot, care viziteazã litoralul de Nord-Vest si de Vest al Mãrii Negre, ne dã pentru prima oarã mai multe amãnunte extrem de valoroase despre traco-geti (în Istorii. De la el stim despre enorma întindere a pãmântului tracilor si despre marele lor numãr. El scrie (în Cartea V, 3) cã „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, dupã cel al inzilor. Dacã ar avea un singur cârmuitor sau dacã tracii s-ar întelege între ei, ar fi de nebiruit si cu mult mai puternici decât toate neamurile, dupã socotinta mea. Tracii au mai multe nume, dupã regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti, afarã de geti, trausi si de acei care locuiesc la Nord de crestonai". Tot despre traci scrie cã „luptã având pe cap cãciuli din piele de vulpe, pe trupuri tunici si, deasupra, mantale lungi, împestritate". Poartã încãltãminte si pulpare fãcute din piele de cãprioarã. Sunt înarmati cu sulite, scuturi usoare si sãbii mici" (VII, 75). Acelasi istoric ne dã si amãnunte despre zeul suprem al getilor, Zalmoxis, si despre epitetul acestuia, Gebeleizis (IV, 94, 96) si tot el este autorul obiectiv al celei mai sugestive si mai frumoase caracterizãri a getilor: „cei mai viteji si mai drepti între traci" (IV,93).

Dupã Herodot informatiile despre geto-daci abundã. Nu existã scriitor grec sau latin care sã nu pomeneascã despre uriasa putere ce se înfiinta la Nordul Dunãrii, primejdie permanentã pentru Imperiul Roman. Tucidide, Xenophon, Platon, Aristotel, Demostene, Cezar, Cicero, Vergiliu, Horatiu, Strabon, Titus Livius, Ovidiu, Pliniu cel Bãtrân, Tacit, Ptolomeu, Lucian din Samosata, Cassius Dio, ca sã nu-i amintim decât pe cei mai importanti, fac referiri adeseori obiective si laudative la tracii nordici. Unii le-au dedicat chiar opere întregi. Astfel, retorul si filozoful Dion Chrysostomos (Gurã-de-Aur), nãscut la Prusa, în Bithynia, în anul 40, a ajuns în anul 87 în tinuturile getice de la Pontul Euxin. Se presupune cã ar fi fost chiar la Sarmizegetusa, în preajma rãzboiului daco-roman, fiind surghiunit din Roma si din Bithynia de cãtre Domitianus. Abia Traianus îl va rechema si va stabili cu el relatii bune. Dion din Prusa a scris o carte intitulatã Getica ori Istoria getilor, astãzi pierdutã. Din aceastã operã s-a inspirat enciclopedistul Casiodor (490-575), de la curtea regelui Teodoric, din Italia, care a scris o mare istorie a gotilor, pierdutã si ea, iar mai târziu Iordanes. Nepotul lui Dion Chrysostomos, Dio Cassius Coceianus, nãscut la Niceea, în Bithynia, pe la anul 155, a scris si el o Getica, azi de asemenea pierdutã. Despre daci a scris si împãratul Traianus o importantã lucrare ce se va fi numit Dacica sau probabil De bello dacico. Din aceastã operã s-au pãstrat doar cinci cuvinte într-un manual de gramaticã întocmit în secolul al VI-lea de Priscianus.

La rãzboaiele purtate de Traianus în Dacia a participat direct si medicul împãratului, T. Statilius Crito, grec din Heracleea Cariei. El a scris o carte cu titlul Getica, din care s-au pãstrat doar câteva fragmente, într-un lexicon întocmit în a doua jumãtate a secolului al X-lea, cunoscut sub numele de Suidas ori Suda. Rãzboaiele între daci si romani au mai fost amplu prezentate de cãtre Appianus (cca 100-170), grec din Alexandria, unul dintre cei mai importanti istorici din secolul II, care a scris Istoria Romei, în 24 de cãrti, elaboratã, probabil, în a doua jumãtate a vietii lui, înainte de anul 165. El înfãtiseazã cucerirea diferitelor popoare de cãtre romani. Cartea a XIII-a, pierdutã în întregime, se referea la luptele cu dacii. Din Istoria lui Ammianus Marcelinus s-a pierdut numai partea referitoare la Traianus.

o scurta bibliografie din celebri necunoscuti...
avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Mier 16 Feb 2011, 19:23

Gaius Plinius Secundus, numit pe scurt Plinius cel Bătrân (lat. Plinius maior) s-a născut în anul 23 e.n. la Como și a murit la data de 24 august 79 în Stabiae. A fost un important și renumit erudit al Imperiului Roman.

[modifică] Viața și opera lui
Plinius face carieră în cavaleria romană, sub comanda lui (Equitum), inclusiv în provincia "Germania superior", fiind și procurator. Îi însoțește pe împărații Vespasian și Titus în campaniile militare din Germania. Cea mai cunoscută este opera lui Plinius despre științe naturale Naturalis Historia, singura operă păstrată. Această lucrare este o enciclopedie alcătuită din 37 de volume, de neprețuită valoare, ce ne transmite cunoștințele naturale, antropologice, artă, medicină, din lumea animală și vegetală, cosmologie, botanică, prelucrarea metalelor, fiziologie, zoologie și mineralogie din aceea perioadă. Primele zece volume vor fi publicate după moartea sa. A mai descris în lucrările sale războaiele romanilor cu popoarele germanice, o prezentare a istorie Romei în 31 de volume, continuând opera istoricului roman Basus din anul 47. Istoricul roman Tacitus a folosit mai târziu lucrările lui Plinius . Plinius cel bătrân moare la erupția vulcanului Vezuviu, cenușa vulcanică distrugând orașul Pompei. El era atunci prefectul flotei romane în Misenum. După erupția vulcanului devine interesat de acest fenomen dar moare sufocat de gazele toxice emanate.

Ai rostit si acest nume. in afara de confirmarea numelui dacia si de numele unor plante medicinale...si alte cateva amanunte... Ce spunea? Despre daci? Lumineaza-ma!
avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Mier 16 Feb 2011, 19:35

Poet latin care a trait intre 70 ien si 19 ien.








Vergiliu





Georgicele
II, 495—497
Pe acela nu-l abat din drumul sau nici inaltele demnitati

Publice acordate de popor, nici purpura regala; nici vrajba

Care agita fratii lipsiti de credinta si nici dacii care coboara

De la Istrul ce conspira impotriva noastra



Eneida
III, 34—35
Cu sufletul rascolit de multe ginduri ma rugam nimfelor

cimpenesti si

Batrinului Mars Gradivus, care ocoteste ogoarele getilor.

VII, 603—605.

Roma il respecta atunci cind il imping pe Marte la lupta,

fie ca se pregatesc sa duca razboiul aducator de lacrimi

getilor,

fie hircanilor, fie arabilor, sau ca sint gata sa se indrepte

impotriva inzilor.

COMENTARIILE GRAMATICULUI SERVUIS


GEORG. II, 497. De la Istrul ce conspira impotrva noastra, adica pe el nu-l tulbura conspiratia barbarilor. Istrul este un fluviu in Scitia. Alta explicatie: Aufidius Modestus sustinea ca a citit cum ca dacii au obiceiul ca, atunci cind pornese la razboi, sa nu se apuce de treaba inainte de a bea cu gura din Istru o anumita cantitate de apa ca pe un vin sacru, si inainte de a jura ca nu se vor intoarce la lacasurile parintesti decit dupa ce vor ucide pe dusmani. De aceea Vergiliu s-a slujit de o [figura] obisnuita numita hypallage si a spus « Istrul care conspira », adica Istrul linga care dacii obisnuiesc sa conspire.

EN. III. 35. Ogoarele getilor. Getii sint triburi din Misia, care, fiind intinsa, are multe neamuri.

EN. IV, 146. Agatirsii cei vopsiti sint triburi din Scitia, care se inchina lui Apollo Hiperboreanul, ale carui vorbe, adica oracole, circula la ei. Sint vopsiti, dar n-au sernne pe trup, ca neamul care locuieste in Britania ci sint frumosi, adica plac datorita parului lor vopsit in albastru.

EN. VII, 604. Neamul salbatic al getilor a existat si pe vremea stramosilor: caci ei sint moesi, care, spune Salustiu, au fost invinsi de Lucullus.





Socotit de Dante "il maggior poeta, duca e maestro" (cel mai mare poet, conducător si maestru ) al pleiadei scriitorilor latini din "veacul de aur" al lui Octavian August, Publius Vergilius Maro (70-19 î.e.n.) — cunoscut, cel mai adesea, doar sub numele Vergiliu — a lăsat, în importanta sa operă, cuprinzînd pe lîngă vasta epopee Eneida, o culegere de poezii pastorale (Bucolice) si un poem despre munca pămîntului (Georgice) în care găsim numeroase informatii nu numai despre romani si strămosii lor, ci si despre multe alte popoare cunoscute lumii de atunci. Între acestea, tracii si ramura lor nordică — geto-dacii, precum si alte neamuri, sithonii, bisaltii, ciconii, bebricii, edonii. Nu lipsesc agatîrsii, care, potrivit lui Herodot, locuiau în podisul Transilvaniei si în centrul Moldovei. Deseori vorbeste Vergiliu si despre legendarele amazoane pe care le consideră de origine tracă „Thraciae amazones".

Despre fiecare din aceste neamuri, poetul mantovan (s-a născut în orasul Mantova) ne dă amănunte interesante. Astfel, în legătură cu getii vorbeste de pustiul getic „deserta Getarum" — din nordul gurilor fluviului Dunărea — dar si de ogoarele lor, ocrotite de zeul Marte „Mars Gradivus", în ipostaza sa de zeu nu al războiului, ci al semănăturilor.
Una dintre cele mai comentate informatii despre geti este cuprinsă într-un vers din Georgice (II,- 497) — "coniurato descendens Dacus ab Histro" (dacul coborîtor de la Istrul [Dunărea — n.n.] pe care a jurat). Potrivit unor mentiuni din opera istoricului Aufidius (care a trăit în sec. I e.n.), dacii ar fi avut obiceiul ca, de fiecare dată cînd porneau în expeditie, să bea din apa fluviului Istru, jurînd să nu se întoarcă din luptă decît biruitori. Dar verbul coniurare mai are un sens, acela de „a constitui un fel de coalitie". Asadar, nu este exclus ca Vergiliu să se refere la o coalitie a neamurilor geto-dacice, ce trăiau pe ambele maluri ale Dunării. Această „coalitie" constituia desigur acel „pericol dacic", despre, care vorbeste Horatiu, alt mare poet din „secolul de aur" al lui Octavian August, în anul 31 î.e.n., cînd Roma trăia sub psihoza unei iminente invazii dacice dinspre nord-est, prin Pannonia si Alpii Carintiei, o întrebare frecventă în capitala imperiului arată Horatiu, era „numquid de Dacis audisti?" (ce-ai mai auzit despre daci?).
Pămînturile traco-geto-dacilor se întindeau, cum rezultă din opera lui Vergiliu, spre tinuturile „polare", avînd drept limite la sud, Marea Egee si la est Pontul Euxin. El considera spatiul tracic ca foarte îndepărtat, dincolo de el aflîndu-se regiunile hiperboreene, întinderile vesnic acoperite de omături si gheturi. Cînd începea să bată crivătul, întregul peisaj tracic îsi schimba aspectul. O imagine vie a acestor tinuturi tracice, asa cum o vedea poetul, se desprinde din Georgice (III, 349-381). Stihurile vergiliene ne vorbesc despre „Istrul rostogolind nisipurile galbene", de zăpezile de-acolo, de carele ce trec peste apa înghetată a rîurilor, de apele mării, favorabile mai înainte navelor, acum însă blocate de ger, de vinul pe care îl tai bucăti cu securea, de oameni îmbrăcati cu blănuri de fiare, care beau zeamă de sorb, ce imită rodul vitei s.a.m.d.
Toate aceste imagini constituie, în bună măsură, rodul fanteziei unui meridional neobisnuit cu iernile reci ale tinutului carpato-danubian. Pe de altă parte însă în imagini aproape identice a descris tinuturile noastre si poetul Ovidiu, în perioada în care a trăit exilat în Tomis. Nu este deci exclus ca — asa cum par s-o indice si alte izvoare ale vremii (istorii, geografii s.a.) — perioada cuprinsă între sec. I î.e.n.-sec. II e.n. să fi cunoscut o răcire accentuată a climei, marcată prin ierni deosebit de aspre.
De mare interes pentru cercetătorul modern sînt informatiile din Eneida despre diferite personaje mitologice sau căpetenii legendare ale tracilor: regi si printese, ca Tereu, Thesus, Lycurg, Harpalyce, luptătorul Butes ce se fălea că se trage din neamul regelui Amycis al bebricilor — trib tracic. Tot traci erau regele Ciseu (a cărui fiică, Hecuba, a fost sotia lui Priam) si Polymnestor sau Polymnester, căsătorit cu Ilione, fata cea mare a regelui Troiei. Toate aceste personaje apar în Eneida si ni se pare sugestiv să arătăm că arheologia zilelor noastre a relevat ample similitudini între descoperirile de la Troia si descoperiri arheologice de pe teritoriul României (asa-numita cultură Babadag).
Din trăsăturile fizice si sufletesti ale acestor personaje, ca si din alte informatii cu privire la semintiile tracice, putem reconstitui, în tehnica mozaicului (punînd informatie lîngă informatie), portretul tracilor, asa cum îl vedea marele poet antic. Erau oameni de statură înaltă, uneori chiar uriasă, ca Butes, de pildă. Se înfătisau cu o vigoare deosebită, ca oameni din tinuturile nordice, deprinsi cu frigul, cu asprimile vietii. Oricînd gata de luptă, erau vestiti pentru săgetile lor. O tolbă cu săgeti trace e oferită ca premiu la jocurile funebre organizate de Enea în Sicilia, pentru a comemora moartea lui Anchise. Tolba avea o cingătoare lată, era bătută cu aur si cu o pafta dintr-o piatră scumpă, strălucitoare.
Tracii însă nu erau numai războinici, ci si crescători de vite si agricultori. Caii tracilor aveau mare faimă printre eroii Eneidei. Turnus, unul din tovarăsii lui Enea, mergea „călare pe un cal trac cu pete albe, cu pintenii gleznelor albi si purta sus fruntea tot albă". Cresteau, de asemenea, turme de oi, pricepîndu-se la tămăduirea animalelor.
Agricultura constituia o îndeletnicire importantă, „tracii ară", mentionează Vergiliu, atunci cînd vorbeste de cetatea întemeiată de Enea la vărsarea Hebrului.
O îndeletnicire de seamă era si viticultura. Pentru băut vinul, foloseau craterae, vase de formă si mărime diferită. Un asemenea crater descrii de Vergiliu era „un vas cu chipuri săpate pe dînsul, pe care Ciseu, regele Traciei i l-a dat [lui Anchise], odinioară ca amintire si chezăsie a prieteniei". Astfel de vase, cari amintesc mult de rhytoanele atestate prin descoperiri arheologice, vădesc înclinare; pentru frumos si măiestria artistică a tracilor. Calităti ce au făcut, dealtfel, faima lui Orfeu mitologicul personaj trac care cîntînd din liră sau din acel instrument propriu tracilor pe care Vergiliu îl numese Thracae cithara a, reusit, fie si pentru putină vreme, să pătrundă în Infern, pentru a o vedea pe iubita lui sotie, Euridice.

inca unul care batea campii.

Bun! Maine, concluziile.
avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de s h a d o w la data de Mier 16 Feb 2011, 21:36

Thanatos, să-mi fie cu iertare, dar am impresia că discut cu un nebun...

Thanatos a scris: Astea sunt referirile lui Strabon la adresa dacilor. In afara faptului ca triburile vbeau aceeasi limba, alta referire la tema nu exista. ai cumva alta sursa?
Păi uită-te măi omule la ce-am zis eu și-ai să observi că nu faci decât să-mi confirm spusele. Și anume că nu menționează nicio înrudire a dacilor cu latinii și nici nu vorbește de-i migrație a celor dintâi în peninsula Italică.

Thanatos a scris: Mereu Tartaria!
Păi dacă toate site-urile de pe care ai dat copy/paste leagă acele descoperiri de Tărtăria, eu de ce-ai fi vrut să vorbesc? Despre monoliții lui Clarke invadând Jupiterul?

Thanatos a scris: Pai vbeam despre descoperirile facute in peste 300 de localitati care ar dovedi faptul ca, desi manipulate necorespunzator, placutele acelea ar fi...credibile. Oare in toate cele 300 de cazuri au falsificat...istoria?

Păi astea există doar în accepțiunea celor de pe respectivele site-uri cu idei fantasmagorice. Au fost ele supuse unor expertize autorizate? Le-au verificat oameni cu notorietate în domeniu? Pot fi ele corelate cu niște investigații conduse de-o echipă de arheologi. La toate acestea dragul meu răspunsul este... NU!

Thanatos a scris: Nu crezi ca in cazul celor de la Vadul Rau le-ar fi trebuit ceva ani sa le fabrice, sa le ingroape...
Același răspuns ca mai sus... și încă ceva, niște scrijelituri pe niște pietre nu înseamnă scriere! În Norvegia există pictograme și alte însemne încă din mileniu 10 î.e.n., dar nu s-a găsit niciun descreierat să spună că suomii lor au inventat scrierea.

Thanatos a scris: De fapt, despre ce vbim? Despre faptul ca, in ciuda tuturor explicatiilor aduse de ambele parti, ramane aceasta intrebare: cum o minoritate-ma refer la dacii ...latinizati, a influentat marea majoritate a neamului lor astfel incat sa se formeze limba romana.
Care-n ciuda tuturor explicațiilor? Cu câte explicații ești tu la curent voinice de faci o asemenea afirmație? Problematica a fost dezbătută de chiar cei enumerați de tine (Norga, Eliade + Barițiu, Eminescu dacă-mi aduc bine aminte), iar aceștia au ajuns la concluzia că româna este o limbă latină și că poporul român s-a format prin mixtiunea celor două.

Thanatos a scris: Oricum, mi-a placut chestia aia cu dacitatea limbii latine! Corect! Se vbea despre latinitatea limbii dacilor.
Cine vorbea? Că Iorga nu, Eliade nu, Școala Ardelenească nu. Aaaa... ai vrut să spui că blogerii mioritici vorbea ?

Thanatos a scris: Acum, care or fi fost primii, nu stiu, sa lasam istoricii sa-si faca treaba.

I-am lăsat și au ajuns la o concluzie pe care, se pare, nu dorești s-o acceți. Așa că i-ai lăsat baltă și te-ai dus după tărtării descoperite de netoți, vaduri descifrate de profesori de istorie și teorii prezentate de medici transfugi. Wtf!?
Thanatos a scris: Ma pregatisem sa-ti mai fac trimitere la cateva expuneri-imparatii romani de origine daca, componenta legiunilor care au ocupat si colonizat Dacia, dar nu cred ca mai are rost.
Dacă au existat împărați romani de sorcinte tracică ce? Au existat și faraoni nubieni, dar asta nu înseamnă nimic!

Thanatos a scris: Vad ca te-ai impotmolit-nici macar nu comentezi-postarea cu analiza cuvintelor si ma intreb de ce? A, probabil ca Al. Graur este tot un ilustru necunoscut.
Pentru c-ar fi fost furil să-ncerc. Ia DEX-ul în mână și spune-mi cât la sută dintre cuvintele din el sunt de origine dacă și câte de origine latină. Te poftesc...


Thanatos a scris: In incheiere, in ciuda dezamagirii pe care ti-o provoc, intrebarea ramane si daca acei necunoscuti nu au reusiot sa gaseasca raspunsul, lamureste-ma tu: cum dracu au asimilat dacii limba latina?
Ți-am mai răspuns la această întrebare însă văd că ai alergie la răspuns. Citește-l pe Iorga să te edifici!

Thanatos a scris:Vezi ca mai sunt si nume de...ilustri cunoscuti. Daca nici astea nu te multumesc...
Nu mă mulțumesc pentru că nu susțin ceea ce spui tu! Unde anume în acest citat dat de tine:

Thanatos a scris:“Printre neamurile fara noroc, ne numaram în frunte noi, Romanii. Ca sa supravietuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decat s-au cheltuit alte neamuri ca sa cucereasca pamantul. Nicolae Iorga spunea ca nenorocul ni se trage de la Alexandru Machedon : în loc sa-si ridice privirile spre Miaza-noapte si sa uneasca toate neamurile thracice într-un mare imperiu, Alexandru s-a lasat atras în orbita civilizatiei mediteraneene si, ajuns în culmea puterii, s-a îndreptat spre Asia. Thracii care, dupa spusa lui Herodot, erau «cel mai numeros popor dupa Indieni» au pierdut, prin Alexandru, singura lor sansa de a intra în istoria universala ca factor autonom; ei au contribuit la facerea Istoriei, dar în numele altora: în numele Imperiului Roman sau al Bizantului, prin împaratii pe care i-au dat cu prisosinta atat Rasaritului cat si Apusului. Dar Nicolae Iorga a înteles admirabil consecintele îndepartate ale gestului lui Alexandru Machedon: uriasul rezervor de oameni, energii si mituri pe care îl constituia spatiul balcano-carpatic, nu si-a mai putut gasi de atunci prilej de a intra masiv si de-sine-statator în Istorie. Politiceste Thracii au pierit fara urmasi…
O mie de ani în urma, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvant o catastrofa de incalculabile consecinte pentru istoria Romanilor: Slavii au ocupat Peninsula Balcanica si s-au întins pana la Adriatica. Marea unitate etnica, lingvistica si culturala pe care, în pofida tuturor navalirilor barbare, o alcatuia romanitatea orientala (care se numea, chiar din secolul IV dupa Christos, Romania), a fost definitiv sfaramata. Neamul Romanesc se va forma pe o întindere imensa – din Balcani si pana în muntii Tatrei – dar destinul lor politic va fi limitat la Dacia. Politiceste, romanitatea sud-dunareana va fi condamnata; ca si Thracia, dupa Alexandru Machedon, Romania orientala va servi destinele altora. Posibilitatile unui organism politic unitar, zamislindu-se în spatiul întregii Romania, au fost definitiv anulate prin asezarea masiva a slavilor în Peninsula Balcanica.
De ce am idolatriza, noi, Romanii, Istoria ? Descindem dintr-unul din «neamurile cele mai numeroase din lume» si praful s-a ales de el, nici macar limba nu i se mai cunoaste. Am facut parte dintr-o Romanie de trei ori mai mare decat Dacia, si «vicisitudinile istoriei» au sfaramat-o definitiv; o mana de Macedoneni trebuie sa plateasca si astazi, cu lacrimi si sange, nenorocul de a se fi nascut Romani. Toata lumea e de acord ca Dacii se aflau asezati pe pamantul nostru cu cel putin o mie de ani înainte de Christos, si cu toate acestea am fost singurul popor european caruia i s-a contestat dreptul de a stapani tara pe care au locuit-o mosii si stramosii lui.
Istoria Neamului Romanesc n-a fost decat o lunga, necontenita, halucinanta hemoragie. Ne-am alcatuit într-un uragan si am crescut în vifor. Popor de frontiera, luptam si muream pentru toti. Muream, mai ales, platind miopia si neghiobia altora"
(Mircea Eliade – “Teroarea istoriei” si destinul Romaniei)

spune Eliade că scrierea ar fi fost inventată pe teritoriul Daciei ori că dacii și romanii vorbeau aceeași limbă ori că cei din urmă erau urmașii celor dintâi!? Că a dat împărați, sclavi și gladiatorii aia-i altă mâncare de pește și n-are nicio legătură cu bazaconiile pe care mi le torni tu și pe care nu mi le argumentezi.

Thanatos a scris:o scurta bibliografie din celebri necunoscuti...

Și unde anume spun aceștia în citatul dat de tine că romani erau de fapt daci? Sau că dacii erau latini? Unde Thanatos, unde!? Tu chiar nu citești ce spune acolo sau pur și simplu ai uitat despre ce anume discutam?

Îmi oferi o serie de referințe și menționări ale dacilor de-a lungul istorie. Până și tu ar trebui să vezi din asta penibilul și ridicolul situației... aflăm despre invetantorii scrierii din scrierile altora? Păi măi omule, dacă grecii i-au avut pe Licurg, Platon, Socrate, Aristotel etc., noi pe cine-am avut? Pe Zamolxis? De care de unde aflăm... culmea, tot de la grecii. Dacă nu erau ăștia să se-ndure să ne menționeze și pe noi în analele istorie, nu s-ar mai fi auzit nimic de ilustrul popor ce-a invetat scrierea roata, însă nu și bunul simț, se pare. Nu ți se pare deloc hilar, nu?
Ieși te rog din țară cu astfel de afirmații și laudă-te în fața unor italieni ai căror strămoși au construit Coleseumul, columna, podul peste Dunăre, viaducte și poduri în o grămadă de țări. Zâmbesc amar pentru că astfel de nerozii eclipsează adevăratele reușite ale poporului român: penița, avionul, primul automobil aerodinamic etc. E trist Thanatos, trist de tot... dacă am ajuns să falsificăm istoria doar pentru a ne satisface orgoliul.
Thanatos a scris:Ai rostit si acest nume. in afara de confirmarea numelui dacia si de numele unor plante medicinale...si alte cateva amanunte... Ce spunea? Despre daci? Lumineaza-ma!
Păi tocmai asta-i farte... dacă eram așa de inovativi, deștepți, dârji și drepți, inventatori ai scrierii și-ai roții, mari făuritori de cadrane solare și orașe milenare, de ce nu s-a milogit și omul ăsta să spună câte ceva despre noi?
Thanatos a scris:
inca unul care batea campii.

Bun! Maine, concluziile.

Vorbești de psihoza invaziei dacice și alte asemenea. Eu îți vorbesc de realități: Imperiul Roman! A existat! Imperiul persat, hitit, hurit, macedonian, toate au existat! N-au fost psihoze, au fost imperii. Istoria le-a consemnat pentru că acestea au scris istoria!
avatar
s h a d o w

Mesaje : 905
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Joi 17 Feb 2011, 08:35

Bun!
Trebuie sa-i multumesc lui Shadow pentru aceasta polemica! Recunosc, initial am facut-o doar de dragul contrazicerii. Auzisem ceva despre acest Slavescu sau cum l-o chema dar nu m-a prea interesat. Cum nu m-a interesat nici al cui urmas sunt. Oricum nu as putea schimba ceva in acest sens. Totusi... de dragul contradictiei, mi-am aruncat asa, ochii pe informatii. De la ce am plecat? de la intrebarea, legitima, asupra originii, sau mai bine spus, despre latinitatea limbii romane, daca aceasta a fost imprumutata, implementata in urma ocupatiei romane. Acum, in drept este un principiu: trebuiesc ascultate ambele parti. Cam asta am incercat sa fac. Si, pe masura ce ascultam ambele parti, in loc sa ma luminez, sa gasesc raspunsul acestei intrebari, ma afundam si mai mult in dilema. Sunt absolut sigur de faptul ca, la cat am citat, nu a citit nimeni, in afara de mine. Si, cu aceasta ocazie, indiferent de raspunsul acestei intrebari, numai gandul ca mai am ceva gene de la strabunii daci ma face sa ma simt mandru, asa barbari si inculti cum erau ei! Dar chiar acesta sa fie adevarul despre ei?
Vad ca interlocutorul meu aduce mereu in discutie acele celebre placute de la Tartaria. In ultima postare, cu semnele scrijelite, are dreptate. S-ar putea ca aceste semne sa fie orice altceva decat un inceput de scris. Nu asta conteaza. Ce m-a izbit este faptul ca acest gen de artefacte, datand din aceeasi perioada, au fost descoperite pe un areal care corespunde in mod ciudat cu arealul ocupat de traci, respectiv geto-daci. Acum, se pune problema cum au ajuns ele in aceste locatii? Nu am decat doua explicatii:prin schimb-daca as merge mai departe cu imaginatia, as putea crede ca puteau fi un fel de ...bani- sau datorita faptului ca aparetinatorii erau aceiasi. As merge mai mult pe cea de-a doua varianta, mai ales daca lom de bune spusele conform carora , dupa indieni, tracii erau cel mai numeros neam de pe pamant. Acum, putea un popor barbar, necivilizat, fara cultura, sa se inmulteasca in asa masura? Raspunsul este unul singur:nu! Si, daca s-a inmultit, nu cumva s-a intamplat un fenomen de stup, migrarea? Ba da, se vbeste in ultimul timp chiar despre migrarea catre asia, inca din vremuri stravechi, si fenomenul invers, al indo-europenilor. Si, in acest caz, nu este inadmisibila ideea ca nu ar fi existat o unitate lingvistica pe un larg areal, pentru o perioada destul de mare de timp. Mergand pe firul acestei ipoteze, de ce nu am admite faptul ca aceasta unitate a exprimarii era valabila si pentru peninsula italica?
O alta problema care se intrevede, in cazul n care cele de mai sus sunt valabile: cum poate o asemenea civilizatie, a doua numeric dupa indieni, sa nu influenteze arealul in care fiinteaza? Caci, pana in jurul epocii imperiului roman, referirile despre sunt extrem de sarace. Nu cumva pentru legitimitatea teoriei latinizarii de catre romani, izvoarele posibil existente in acest sens au fost ignorate? Ma intreb asta pentru ca este absolut ilogic sa nu ramana urme in legatura cu aceasta.
bun, sa revenim la documente: dacia-14% din teritoriu- a fost ocupata de catre romani prin anii 100, mai precis in 106, de catre Traian. teoretic a fost sub ocupatie pana in anul 271, cand a incetat, oficial, odata cu retragerea Aureliana. Totusi, izvoarele arheologice atesta un fapt cert: incepand cu anii 230, nu mai exista inscriptii sau documente oficiale provenite de la autoritatile romane. Se vehiculeaza ideea ca, din cauza deselor rascoale ale dacilor, a atacurilor repetate efectuate de catre dacii liberi, retragerea administratiei romane s-ar fi petrecut inainte de anul 271, locul acesteia fiind luat de catre invadatori care, culmea, erau dacii liberi! Chiar daca admitem ca retragerea a avut loc la data decretarii, 271, este absolut inexplicabil fenomenul invatarii limbii latine de catre dacii liberi si nu numai. Daca stam sa judecam organizarea sociala a dacilor, predominante fiind satele, este la fel de greu de explicat si insusirea acestei limbi de catre oamenii simpli.
Imi pare rau, nu am timp sa termin. Poate mai tarziu.imi pare rau pt mine, in primul rand, si pt Shadow, el fiind singurul care mai arunca ochii pe aici.
avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de ABBA la data de Joi 17 Feb 2011, 13:42

Am citit, Thanatos. Absolut tot.
E greu sa stabilesti adevarul aici, atat timp cat nu l-au gasit nici specialistii. Dar e interesanta argumentarea. Si sunt convinsa ca fiecare, in sinea lui, adera la una sau la cealalta dintre teorii. Ma gandesc si la ce zice Shadow, ca romanii erau totusi un imperiu , o forta politica, armata si economica de necontestat. Pe de alta parte, si intrebarea lui Thanatos ( cum anume au invatat dacii -liberi sau nu- atat de repede limba latina) mi se pare perfect logica si indreptatita.
Pana una-alta, limba romana mai este denumita in lingvistica comparata limba dacoromana , dar este impartita in 4 dialecte raspandite geografic destul de generos: dialectul daco-roman - care se vorbeste pe teritoriul tarii noastre; dialectul aroman (macedoroman) care se vorbeste in Macedonia; dialectul megleno-roman care se vorbeste in nordul Greciei; dialectul istro-roman care se vorbeste in peninsula Istria de la Marea Adriatica.
Astfel de "batalii" lingvistice se duc peste tot. Moldovenii, din motive politice , refuza sa recunoasca limba romana ca limba nationala si i-au zis limba moldoveneasca, iar aromanii se lupta sa demonstreze ca limba lor nu e un dialect al limbii romane , ci o limba aparte.


_________________
Si tu n'as jamais envie de partir, il fera jamais beau...Si tu as vraiment envie de partir, il fera toujours beau!
avatar
ABBA
Admin

Mesaje : 14768
Data de inscriere : 14/05/2010
Varsta : 58
Localizare : pe val

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de s h a d o w la data de Joi 17 Feb 2011, 23:12

Thanatos a scris:Si, pe masura ce ascultam ambele parti, in loc sa ma luminez, sa gasesc raspunsul acestei intrebari, ma afundam si mai mult in dilema.
Nu de mirarea, căutând pe net informații în limba română… E ca și când ai căuta să vezi al cui e Ardealul în maghiară… Ghicești răspunsul!?

Thanatos a scris:Sunt absolut sigur de faptul ca, la cat am citat, nu a citit nimeni, in afara de mine.
Păi atunci nu pot să te contrazic. Pentru că ești absolut sigur… tu, ăla de spuneai că te îndoiești de lucruri…

Thanatos a scris:Si, cu aceasta ocazie, indiferent de raspunsul acestei intrebari, numai gandul ca mai am ceva gene de la strabunii daci ma face sa ma simt mandru, asa barbari si inculti cum erau ei!
Să fii mândru pentru o coincidență este de-o puerilitate inocentă. Eu, parafrazându-l pe Charlie Caplin, sunt doar un cetățean al Pământului. Nu aparțin niciun țări și niciunea religii, iar când, dacă se va, descoperi viață extraterestră fericit am să mă declar cetățean al Universului.
Vreau doar să te gândești la ignoranța și futilitatea ce se ascunde în spatele punctului tău de vedere. Dac-ai fi sost ungur ai fi susținut că Ardealul e de drept al Ungarie, iar dacă te-ai fi născut român, așa cum este cazul, ai fi susținut că-i al României. Dar adevărul nu ține cont de locul în care te-ai născut și nici nu se modifică pentru a lua forma ignoranței și stupidității unora sau altora. Se aplică și-n cazul Daciei, al patriotismului, răboaielor mondiale ș.a.m.d.

Thanatos a scris:Vad ca interlocutorul meu aduce mereu in discutie acele celebre placute de la Tartaria.
Le-am adus și pe cele de la Vadu nu știu cui și ți-am spus că au fost descoperite și analizate de profani fără o directă legătură cu arheologia. În lumea oamenilor de specialitate nu sunt acceptate ca ceea ce tu susții că sunt.

Thanatos a scris:In ultima postare, cu semnele scrijelite, are dreptate. S-ar putea ca aceste semne sa fie orice altceva decat un inceput de scris. Nu asta conteaza.
Ba contează… a inventa scrierea nu este același lucru cu a scrijeli o piatră. Tu… nu vezi nicio diferență între cele două?

Thanatos a scris:Ce m-a izbit este faptul ca acest gen de artefacte, datand din aceeasi perioada, au fost descoperite pe un areal care corespunde in mod ciudat cu arealul ocupat de traci, respectiv geto-daci.
Arealul este mai cuprinzător de atât… așa că nu te îmbăta cu apă rece.

Thanatos a scris:Acum, se pune problema cum au ajuns ele in aceste locatii? Nu am decat doua explicatii:prin schimb-daca as merge mai departe cu imaginatia, as putea crede ca puteau fi un fel de ...bani- sau datorita faptului ca aparetinatorii erau aceiasi.
Vai, prin așa ceva te descalifici de tot în ochii mei. Bani!? Am impresia că istoria timpurie a popoarelor este un mister pentru tine… de primele întâlniri dintre neanderthali și sapienși și până la evenimentul de 8,2 kiloani ce-a influențat nașterea primelor civilizații, totu-i o varză… Ca să nu mai spun de rolul artefactelor, inscripțiilor și totemurilor. Cultură generală ți-e lapidară…


Thanatos a scris:As merge mai mult pe cea de-a doua varianta, mai ales daca lom de bune spusele conform carora , dupa indieni, tracii erau cel mai numeros neam de pe pamant.
Regret să te dezamăgesc, dar istoric, chinezii au fost întotdeauna mai mulți…

Thanatos a scris:Acum, putea un popor barbar, necivilizat, fara cultura, sa se inmulteasca in asa masura? Raspunsul este unul singur: nu!
Întrebare la limita ridicolului, răspuns ce-ți relevă lipse majore. De înțelegere a istoriei și demografiei. Întotdeauna popoarele mai puțin civilizate și cu o igienă mai precară s-au înmulțit mai repede, iar cele considerate civilizante mai lent. Poți vedea această tendință și-n zilele noastre, urmărind unde se înregistrează cele mai multe nașteri și unde fertilitatea în rândul femeilor este cea mai ridicată (Asia de SE, Africa).
Un exemplu relevant: țiganii ce-n curând or să ne depășească la număr… Revezi întrebarea și judecă! Uimește-te de ce trăsnăi debiți!
Și ca să te mai lămuresc… creșterea demografică accentuată este legată de anumite faze majore în istorie, iar cea la care faci tu referire mă tem că are legătură cu abandonarea stilului de viață nomad ori seminomad și trecerea către o societate agricolă și pastorală… cu milenii după Egipt și Sumer…

Thanatos a scris:Si, daca s-a inmultit, nu cumva s-a intamplat un fenomen de stup, migrarea?
Ți-am explicat mai sus. Caută referințe și nu te opri la limba română.

Thanatos a scris:Si, in acest caz, nu este inadmisibila ideea ca nu ar fi existat o unitate lingvistica pe un larg areal, pentru o perioada destul de mare de timp. Mergand pe firul acestei ipoteze, de ce nu am admite faptul ca aceasta unitate a exprimarii era valabila si pentru peninsula italica?
Mergând pe firul fanteziei ai vrut să zici, ca Tezeu pe minotaur. Poate n-ai auzit, dar când sabinii și latinii fondau primele orașe în penisula Italică, fenicienii și grecii deja trecuseră pe acolo, iar civilizația etruscă (locală) cădea în declin. Citește istoria Italiei preromane și ai să observe că peninsula era locuită încă din mileniul 10 î.e.n. (în mod constant și stabil).
Ca să nu mai spun că urmând logica am ajunge la tot felul de aberații. De ce nu și grecii erau traci? Ce invazie ioniană, ce cultură minoică… dacii inventaseră scrierea de milenii… doar că nu știau ce înseamnă. Până când s-a găsit un erudit acum câteva decenii să ardă niște tăblițe și să facă poze arăturii, demonstrând fără urmă de tăgadă că dacii s-au născut, cum altfel, poeți.

Thanatos a scris:O alta problema care se intrevede, in cazul n care cele de mai sus sunt valabile: cum poate o asemenea civilizatie, a doua numeric dupa indieni, sa nu influenteze arealul in care fiinteaza?
Urmârind istoria observăm că nu numărul contează ci gradul de cultură și avansul tehnologic. O civilizația mai avansată o influențează mai mult pe una mai retrogradă decât invers.

Thanatos a scris:Caci, pana in jurul epocii imperiului roman, referirile despre sunt extrem de sarace. Nu cumva pentru legitimitatea teoriei latinizarii de catre romani, izvoarele posibil existente in acest sens au fost ignorate? Ma intreb asta pentru ca este absolut ilogic sa nu ramana urme in legatura cu aceasta.
) Vai, spune-mi că erai beat când ai scris asta.



bun, sa revenim la documente: dacia-14% din teritoriu- a fost ocupata de catre romani prin anii 100, mai precis in 106, de catre Traian.
Vezi că le-ncurci frate! Rău de tot.
Privește aici http://en.wikipedia.org/wiki/File:Roman_Dacia_1.1.svg și spune-mi dacă ție ți se pare că Dobrogea, Banatul, Crișana, Oltenia, și Ardealul ți se pare că ar reprezenta doar 14% din Dacia…
Treaba cu 14% avea legătură cu Dacia din timpul lui Burebista și care se destrămase cu aproape un secol înainte de cucerirea romană!!!!!

Thanatos a scris: Chiar daca admitem ca retragerea a avut loc la data decretarii, 271, este absolut inexplicabil fenomenul invatarii limbii latine de catre dacii liberi si nu numai.
Vai mie! Absolut inexplicabil! Istoria este plină cu astfel de exemple. Privește astăzi Marocul, Tunisa, Algeria, fost protectorate sau teritorii franceze pentru perioade mult mai scurte de timp (jumătate de secol în cazul Marocului) și cu un mult mai mic procentaj al invadatorilor (de 5-10 ori mai mic decât în cazul romanilor și Daciei) și observă ce înseamnă influența unei civilizații mai avansate! Chiar dacă fraceza nu-i limba oficială în aceste țări, până și copiii de 10 ani o vorbesc perfect. Și gândește-te că în momentul cuceririi pe aceste teritorii exista… civilizații, care vorbeau o limbă complexă, care aveau o scriere ș.am.d., ceea ce-a făcut mult mai grea convertirea lor. Și asta în decursul unei generații, pe când romanii au stăpâni Dacia, raportat la speranța de viață de atunci, preț de… 5 genrații!!!! Adică nici stră-stră bunica ta nu se născuse când romanii puneau piciorul în Dacia și veneau cu legiunile ei, cu administrația și scoteau aur din munți.
avatar
s h a d o w

Mesaje : 905
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Mar 22 Feb 2011, 10:07

Dap!
La primul comentariu din ultima postare, sunt sigur de faptul ca tu ai citit manuscrisele originale ale celor care pomenesc despre istoria lumii. Cat despre maghiari...sunt si unii dintre ei care recunosc adevarul in legatura cu Ardealul. Desigur, pusi la index de cei care sustin contrariul, majoritari, vocali...
Al doilea: ai dreptate, a mai citit cineva. M-am inselat! Si ma bucur!
Al treilea comentariu: faptul ca m-am nascut aici, ca am o zestre genetica -probabil- care ma defineste ca locuitor , urmas al celor traitori pe aceste meleaguri nu este o coincidenta. este o realitate. Si ai dreptate, adevarul este dincolo de noi. Pana acum se considera ca detinatorul adevarului absolut este Dumnezeu. Se pare ca are concurenta, uitandu-ma la siguranta afisata in afirmatiile pe care le faci.
Urmatorul: Vadul rau! Mai sunt inca in multe alte locuri, sunt expertizate, analizate, comentate in literatura de specialitate. Mai mult de-atat...nu stiu, fa rost de cateva, da-le sa le analizeze o persoana in expertiza careia ai incredere-sa nu fie maghiar!- si mai vbim. A te opri la doua exemple, mi se pare o dovada de superficialitate...
Urmatorul: ba vad diferentele, dar si asemanarile. Unele dintre acele scrijelituri aduc al dracului de bine cu anumite litere din alfabete considerate a fi aparut primele.
Urmatorul: faptul ca arealul este mai cuprinzator de-atat, confirma spusele acelea , legate de numarul tracilor si implicit, de spatiul pe care-l ocupau.
Urmatorul: am spus, daca as merge mai departe cu imaginatia...Poate cultura generala mi-e lapidara, dar stiu si eu din ce-am invatat la scoala, unde se considera a fi fost emisa prima moneda...Si da, istoria timpurie este un mister pt mine. De ce? Pt ca se merge pe supozitii, pornind de la anumite descoperiri arheologice, ceva oase, unelte din piatra, os...Desigur, despre popoare putem vbi in momentul in care s-au configurat ca si...popoare. Si, tinand cont ca asta s-a intamplat oarecum recent, asta ar fi mai ...inteligibila, sa spunem.
Urmatoarele doua: probabil, chinezii erau mult mai numerosi, astfel incat, nereusind sa-i numere, jstoricul i-a abandonat, rezumandu-se la a-i compara pe traci cu indienii.
Legat de aspectele demografice, sa vedem: undeva mai jos spui ceva despre ciocnirea dintre sapiens si neanderthal. Corect. Au convietuit o bucata de timp. primii, mai evoluati, civilizati, spalati, cei din urma la polul opus. Cu toate acestea , contrar teoriei tale, cei din urma nu numai ca au rezistat, au disparut! Nu s-au inmultit. Da, ai dreptate, asta am spus si eu: o populatie are tendinta de crestere cand sunt intrunite anumite conditii care favorizeaza fenomenul demografic;hrana suficienta, o anumita civilizatie...Cred ca faci o eroare: nu poti da exemple in legatura cu acest aspect comparand perioade diferite de timp, indepartate. Inainte actiona din plin selectia naturala. Astazi, dupa cum este si normal, omul intervine...un vaccin, ceva de mancare ...si mai este o contradictie in cele afirmate de tine, legata de chinezi. Pai, cum s-au inmultit asa, ca erau civilizati! Sau nu erau?
Urmatorul: pai, daca au mintit traducatorii, pe cale de consecinta, mint si eu. Sau tre sa ma apuc sa invat maghiara?
Urmatorul: a negat cineva cele spuse de tine? Eu nu! Tot ce spuneam este ca, undeva in trecutul indepartat, s-ar putea ca ceva locuitori ai acestor meleaguri sa fi pornit cu turmele, hergheliile, cirezile etc asa, intr-o plimbare mai lunga. Atat. De ce as presupune asta? pt ca sunt cateva lucruri care-i fac asemanatori, iar o coincidenta in acest sens ar fi...bizara.
Urmatorul: ai dreptate. totusi, descoperirile arheologice demonstreaza ca nici dacii nu erau chiar asa inapoiati. Si nu cred ca, vazandu-i pe romani balacindu-se in terme, i-a cuprins un dor nebun sa faca acelasi lucru, fapt ce i-a determinat sa-si insuseasca intr-o perioada extrem de scurta, limba latina.
Urmatorul: nu te mai vaita, probabil eram beat! Te-ai linistit?
Cat despre cei 14%, nu vbim de suprafata tarii la momentul cuceririi, vbim despre arealul ocupat de catre geto-daci, traci...chiar daca tara lasata de catre Burebista se destramase, asta nu inseamna ca se schimbase componenta etnica. Deja, incepi sa-i contrazici pe istoricii consacrati...
Ultimul: mergi prea departe cu exemplele, avem unul la indemana, l-ai tot amintit, acum vad ca-l eviti: ce s-a intamplat cu romanii din Transilvania? de ce nu au renuntat la limba materna, mai ales ca aveau timp berechet-au avut timp berechet! Nu am fost in maroc, algeria, tunisia, asa incat nu stiu daca si copiii de 10 ani vbesc perfect franceza, asa incat imi rezerv dreptul ca, pana ce nu ajung in acele locuri si nu dau un test de limba copiilor de 10 ani, sa nu te cred! Cum nu cred ca, vbind aceasta franceza perfecta, si-au abandonat limba, obiceiurile, traditiile, religia etc.
ultima fraza ma debusoleaza: desigur, stra-strabunica mea nu se nascuse, vbim despre o perioada departata in timp, atat de indepartata incat, daca as considera generatiile ca avand o speranta de viata de 100 ani, am putea repeta cuvantul de compunere stra de vreo...17-18 ori!
Stii, mi-ai prezentat un argument legat de prezenta, intr-un bazorelief de pe columna, a unui talmaci intre Traian si Decebal. Eu ti-am citat un document, din timpul imparatului Caracalla, care facea referire la...un talmaci intre cel din urma si conducatorii dacilor liberi, vbind despre un armistitiu, ceva. Se intampla prin 247, sau ceva...Nu am vazut nici macar un comentariu de-al tau pe tema data! Asta pt a nu fi carcotas, sa intreb daca scrie pe undeva ca cel la care faci referire este talmaci...sau poate vbeste, cine stie!
In incheiere, as vrea sa observi diferenta dintre noi: o nuanta de eleganta, stilul meu este vag ironic, al tau este jignitor. Probabil acest lucru...dar nu mai are importanta, oricum intrebarea ramane:...cum?
avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Thanatos la data de Mar 22 Feb 2011, 10:36

Un articol interesant care imi confirma teoria legata de ascunderea sau ignorarea, din varii motive, a descendentei noastre. Sper ca numele citate corespund criteriilor de competenta...



Nicolae Iorga despre Mihai Eminescu ca precursor al ideii originii noastre dacice
A existat o perioadă din viaţa lui Eminescu când poeziile sale, cu referire la originea dacică a poporului român, iau fost refuzate la publicare, cu excepţia - Rugăciunea unui dac..
Poezia .Memento Mori., Diorama sau Panorama desertăciunilor care, în cuprinsul istoriei universale, includea şi sublinia strălucirea neamului dacic, a fost frântă şi, din ea, atunci s-a tipărit doar prima parte, .Egipetul., deşi toată fusese citităşi apreciată într-una din şedinţele de la Junimea
Cenzori erau adepţii Şcolii Ardelene, care susţineau originea latină a poporului român, iar cel mai reprezentativ cerber al marelui poet a fost Titu Maiorescu, greco-catolic, obedient faţă de Roma ecleziastică, care generase ideea originii latine a poporului român.
Dar în articolele de ziar, al cărui redactor-şef a fost, Eminescu şi-a exprimat argumentat convingerea privind originea dacică a poporului român. Întreaga sa operă: poezii, scrieri, teatru, articole etc., în manuscris, a ajuns, după moartea poetului, la Titu Maiorescu, care 13 ani mai târziu, în 1902, se hotărâse, după cum relatează Nicolae Iorga, cu un gest dispreţuitor să le dea Academiei Române, ca un material istorico-literar oarecare.
Abia după acea dată opera poetului, în totalitatea sa, oprită de la publicarea în timpul vieţii, a început să vadă lumina tiparului.
Dilema a continuat, scrierile istorice despre originea dacică a poporului român fiind impuse spre nepublicare. Piesa de teatru "Decebal", care include concepţia dacică a lui Eminescu, a apărut publicată, în forma completă, abia în 1990, sub îngrijirea lui Petru Creţia. În articolul "De la Haţeg la Grădişte si la cetatea lui Decebal , publicat de Nicolae Iorga în "Neamul românesc din Ardeal şi Ţara Ungurească" se vorbeşte totuşi despre locuitorii acelor meleaguri, în 1906: şi tot dacii au învins, stăpânii vechi cari s-au svârcolit sub lance şi au sângerat de săbii. Tot ei prin puterea neînfrântă a vitejiei lor şi a sfintei lor răbdări.
Căci, iată, daci adevăraţi, daci noi de peste două mii de ani, daci cum aceşti săteni de aice. Iată opincile, iată ţarii sprinteni, iată cămaşa albă, zeghile grele, saricile miţoase, căciula greoaie, înaltă, umflată, ca o cunună.



Faţă de Roma, a cărei eternitate a pierit în pulbere, ciobanul dac s-a ridicat din ţărână şi-a durat iarăşi bordeiul de lemn, s-a aşezat în el cu datinile sale neatinse şi stăpâneşte până astăzi în umbra uriaşă a Retezatului, cu ţesăturile lor roşii, opincile lor răsfrânte, graiul lor apăsat, cu turmele lor, cu ura lor împotriva oricărui domn şi stăpân pentru a sădi acelaşi adevăr de neclintită trăinicie a dacilor.
Marele istoric Nicolae Iorga recunoştea astfel, implicit, încă din 1906, în plină campanie latinistă, valabilitatea ipotezei lui Mihai Eminescu privind originea noastră dacică.
Iată imensele descoperiri de vestigii istorice dacice care i-au întărit convingerea şi i-au alungat orice dubii.
Vestit a fost pe vremuri poporul acesta românesc prin marea şi sfânta lui tăcere, spunea Iorga.
Făcut pentru luptă şi îndurare, cerbicos şi îndărătnic, nebiruit sufleteşte şi în cele mai înfricoşate nenorociri, trăit pe marginea unei prăpăstii în care era desprins să se uite necontenit fără a ameţi, el impunea prin cumpătarea minunată a rostirii gândurilor sale, prin aspra disciplină pe care o impune cuvântului. Nicolae Iorga, apropiat lui Titu Maiorescu, deşi adept al părerii privind originea latină a poporului român, văzând în ansamblu opera poetică şi literar-istorică a lui Eminescu, îl laudă pe acesta pentru ideea originii dacice a poporului român, pronunţându-se în diferite rânduri asupra profunzimii analizei istorice făcute de Eminescu, numindu-l fără sfială .istoric şi gânditor de geniu..
Nicolae Iorga spune că: Eminescu e sinteza sufletului românesc din vremea netulbure. Sinteza ştiinţei, cugetării, simţirii şi instinctului acestui neam.
Omul Eminescu aducea cu dânsul din adâncul generaţiilor care se succedă ceva foarte vast şi foarte adânc. Iar locul unde se născuse îi dădea din cetăţile şi bisericile sale un sentiment istoric, de lungi înfrăţiri seculare.
Nicolae Iorga precizează apoi: Un om ca dânsul îl vom avea din nou numai când peste o epocă limpede va domina o minte înaltă, având curajul de a rămânea sus, pe pisc, orice ape învălmăşite s-ar zbate la picioarele muntelui.
Iar apoi: De patruzeci de ani se vorbeşte necontenit de Eminescu, cu o admiraţie fără margini, o iubire ca aceia a credinciosului către sfântul ocrotitor.
După 1900, în sfârşit, putem privi în comoara de mari lucruri neisprăvite, amânate sau uitate, ce au mai rămas de pe urma acestui cuprinzător geniu , cu mult mai presus de timpul şi mediul său. Nu suntem în stare a preţui după cuviinţă fiecare parte din opera lui.
Şi asta, pentru că n-avem mijloace de a-l urmări în alcătuirea individualităţii sale., care n-a înaintat decât după cunoaşterea deplină a drumului, după întrebarea tuturor acelor ce-l străbătuse, şi s-a îndreptat totdeauna după o îndelungată dezbatere cu sine însuşi.
El însuşi se afla să iasă la iveală cu o scriere nouă, şi o făcea numai după o amănunţită chibzuire a cuprinsului, în apriga luptă pentru desăvârşire a acestui cinstit între cei cinstiţi., căci, Eminescu nu obişnuia a da lămuriri asupra scrierilor sale.
"Opera lui întreagă, (are) numai caracterul general românesc. E cel dintâi scriitor român care scrie către toţi românii într-un grai pe care românii de oriunde îl pot recunoaşte ca al lor."



Eminescu e întruparea literară a constiinţei româneşti, una şi nedespărţită.
Aceasta. e şi valoarea lui politică, marea şi covârşitoarea lţa sa literară.
Întemeindu-se pe tot ce simţim noi, el s-a ridicat într-un nebiruit avânt spre culmile culturii moderne. De aceea el e vrednic de pomenire oriunde se luptă cu întunericul adânc şi cu vântul vrăjmaş, o licărire din conştiinţa neamului. După 1876, .apare influenţa austriacă, iar Iorga precizează: "avem acum un istoric..
Eminescu nu este explicabil, dacă se lasă deoparte, măcar una din aceste influenţe care au lucrat asupra sufletului lui, aşa de complex."
Sub toate aceste înrâuriri diverse, în lumea din Viena s-a creat spiritul acela nou, pe care geniul lui Eminescu la întrupat cu o splendoare care mai târziu numai a fost preţuită căci nici un sunet de trâmbiţă nu a vestit apariţia zeului celui nou. Cine crede că "Rugăciunea unui dac" vine de la Eminescu, singur, se înşeală. Tot ce avem de la Eminescu sunt fragmente ale unui geniu împiedicat de a pune în valoare imensele lui posibilităţi.
Intensele lui aripi se vedeau stingherite în odăile pline de veselie unde se strângeau membrii Junimii. Aceştia nu erau oamenii a căror aprobare trebuia să o aibă.
Gândiţi-vă la Eminescu, care a încercat până şi teatru, din subiecte ale trecutului nostru ; au rămas fragmente uitate prin hârtiile lui. Gândiţi-vă la Eminescu vorbind unei mulţimi care să-l înţeleagă.
Şi ce s-ar fi ales din oamenii pe care i-ar fi încurajat şi condus către aceeaşi biruinţă a sufletului românesc, ridicat la înălţimile cele mai mari ale cugetării contemporane? În Eminescu, trăieşte întreaga Europă metafizică. În adâncul sufletului său chinuit este ceva din deznădăjduitul Prometeu; are pentru naţia română sentimentul unei mame iubitoare care- şi pleacă privirile asupra copilului bolnav.
Şi pentru aceste sentimente de compasiune, faţă de tot ce formează istoria plină de suferinţă a acestei naţiuni, îi suntem recunoscători lui, şi nu numai poetului.



Eminescu are capacitatea de a reprezenta un întreg popor, în totalitatea sa. Într-adevăr, ce nu a cunoscut Eminescu din viaţa, faptele şi gândul poporului său?
Eminescu a fost, cel mai autentic reprezentant al aspiraţiilor româneşti, identificat în întregime cu poporul său, Eminescu a fost totodată un european al timpului său.
El este unul din acele rare spirite, în care ţi se pare că auzi nu omul, ci însuşi poporul, reunit şi întruchipat întrun glas. La Eminescu, legenda e de o candoare şi o limpezime fără pereche, care redă vitejia carpatină.
A iubi pe Eminescu - anume datoria de a gândi şi de a scrie ca el- de a trăi o viaţă ca a lui: viaţa unui om care nu s-a folosit nici de munca nici de sprijinul altora, care s-a oferit jertfă întreagă pentru poporul său.
Eminescu făcea orice lucru din toată inima; ."aşa încât nu e un rând din ce-a lăsat el, care să nu merite o cercetare de aproape şi o respectuoasă consideraţie." Ca apoi să conchidă: "orice rând din Eminescu merită să fie tipărit."
Părerea lui Eminescu despre originea dacică a poporului român răzbate din întreaga sa operă, poezii, articole de ziar, scrieri, note, teatru etc. În articolul "Studenţii din Viena" din 14 noiembrie 1876, după ce face o analiză a activităţii studenţilor noştri prilejuită de serbarea jubileului de 5 ani al "Societăţii studenţilor români din Viena", Eminescu face remarca: ".Mica societate de ceva peste 50 (de) membri cuprinde tineri din toate unghiurile ţărilor române, ea este o Dacie în miniatură, voioasă, activă şi plină de încredere în viitor. Acolo găsim copii de pe malul Nistrului alături cu alţii din valea Crişului, a Mureşului, a Dâmboviţei şi a Dunării.
Faţă de acest tablou de frăţie nu putem zice decât: Prosit naţie!."
Ideea l-a incitat şi, trei zile mai târziu, într-un articol din 17 noiembrie 1876 cu referire la soarta celor care locuiau pe teritoriul Daciei lui Decebal, Eminescu zice: "Aşadar idealul românilor din toate părţile Daciei lui Traian - atunci se considera că toată Dacia lui Decebal fusese cuprinsă de Traian, punct de vedere ce convenea adepţilor teoriei privind originea latină a poporului român, fără să se ia în considerare faptul că Traian a ocupat doar o treime din Dacia - este menţinerea unităţii reale, a limbii strămoşeşti şi a bisericii naţionale. Este o Dacie ideală aceasta, dar ea se realizează pe zi ce merge, şi cine ştie dacă nu-i de preferat celei politice."
În publicistică, subliniază o seamă de aspecte proprii ideii originii dacice a poporului român.
În articolul "Ideia Daco-română ca aspiraţie" din 7 octombrie 1880, Eminescu precizează că: " reamintirea originii romane şi a latinităţii noastre era timp îndelungat contragreutatea ce se opunea unui ideal politic care se promitea a se realiza cu ajutorul slavilor."
În articolul "Labirintul istoriei noastre" (Ms 2257/ 24-27): Noi românii, născuţi şi crescuţi româneşte, abia ne putem strecura prin labirintul istoriei noastre. Nu trebuie să fie cineva istoric mare ca să ştie că oraşul dacic Sucidava a trebuit neapărat să existe cu vreo câteva sute de ani înaintea lui Dragoş.
În acelaşi articol, Eminescu spune: Era un popor brav care-a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumei: Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de dispreţ şi a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată.
Cu precauţie, Eminescu se exprimă: Căci nu mă-ndoiesc că sunt şi din români a căror străbunici au fost daci.
În articolul "Adevăratul spirit al poporului", din 1 aprilie 1881, Eminescu remarcă: "Oricine înţelege ce înseamnă rasa, semuit cu acel neam de oameni, cu acel tip etnic, care, revărsându-se deoparte din Maramureş, de alta din Ardeal (spre Muntenia n.n.) au pus temelia statelor române în sec. al XIII-lea şi al XIV-lea şi care prin caracterul lui înnăscut, au determinat soarta acestor ţări de la 1200 şi până la 1700.



Nu se ştia pe vremea lui Eminescu că Roma ecleziastică interzisese la 362 folosirea numelor de dac şi de Dacia, interdicţie care a durat între secolele IV şi XIII şi care a fost ridicată abia după Cruciada a IV-a din 1204 când papa Inocenţiu al III-lea a dat dezlegare de pomenire a numelui dacilor.
"Există multe indicii - zice Eminescu - "atât în numirile localităţilor şi (a) râurilor, precum şi în alte împrejurări, care denotă o unitate a neamului românesc preexistentă formaţiunii statelor noastre."
În adevăr, pe când găsim în Ţara Românească Argeşul, găsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestru care se revarsă din stânga în Bistriţa, râu ce izvorăşte din Maramureş. Pe când în Ţara Românească aflăm Câmpulungul ca ţinut şi descălecătoare, aflăm în Bucovina, în creierul munţilor, un Câmpulung tot ca ţinut şi descălecătoare.
Înainte sau abia după formarea statelor române, vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere omoloagă fac moldovenii ce pribegesc în Polonia, să se judece după dreptul românesc.
Şi aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost consuetudinar la carele ei ţineau cu sfinţenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată; era atât de viu în conştiinţa poporului, atât de necontestat de nimenea, încât nici unul din vechii noştri Domni n-au găsit de cuviinţă să-l codifice.
În fine, unitatea actuală a limbei vorbite, dovedeşte că şi în această privire erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericeşti, care înclinau a căpăta o singură formă scrisă. Organografic vorbind, limba era aceeaşi; numai termenii materialul de vorbire diferea pe ici pe colo.
E indiferentă chestiunea dacă elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice sau latine şi chirilirice, destul numai că, din al VI-lea secol după Hristos, la năvălirea acvarilor în Tracia (în 579), oastea condusă de Martin şi Comenţiol e compusă din oameni ce vorbesc româneşte. Tot acest neam apare mai târziu în Dacia, iar asupra originii lui se ceartă până azi învăţaţii.
avatar
Thanatos

Mesaje : 1190
Data de inscriere : 25/05/2010
Varsta : 57

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de s h a d o w la data de Mier 23 Feb 2011, 22:23

Thanatos a scris:In incheiere, as vrea sa observi diferenta dintre noi: o nuanta de eleganta, stilul meu este vag ironic, al tau este jignitor. Probabil acest lucru...dar nu mai are importanta, oricum intrebarea ramane:...cum?

Uite cu asta cădem de acord. Și-mi cer scuze.
Cât despre discuție... niciuna nu va duce niciodată nicăieri. Nu pentru că gândesc acest lucru și pentru că acest lucru mă gândește pe mine. Glumesc...

În fine... aș dori, dacă se poate, să mă retrag din discuție.
Numai bine!
avatar
s h a d o w

Mesaje : 905
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de ABBA la data de Lun 02 Mai 2011, 14:32

La adresa de mai jos gasiti o arhiva carti despre dacia sacra ce sta pe server timp de 10 zile .
http://dl.transfer.ro/DACIA_SACRA-transfer_ro-25apr-41f451.rar
Am gasit aceasta arhiva pe net stransa de o persoana cred eu foarte rabdatoare , ii multumesc.
Lista Documentelor si Folderelor
! Adrian Bucurescu - Dacia Secreta !.pdf
! referinte istorice.rar
! ZAMOLXIS !
!! Dacia preistorica - N. Denusianu !!
!! Noi NU suntem urma­ii Romei - dr. Napoleon Savescu !!
!! Petre Morar - Noi Nu Sintem Latini !!
!! REFERINTE ISTORICE !!
!! TABLITELE DE LA SINAIA !
!! TABLITELE DE LA TARTARIA !!
!! Vasile Lovinescu !!
!!! 666 !!!.rtf
!!! DACIA MAGAZIN DACIA.ORG !!!
!!! EMINESCU !!!
!!! Kogaion !!!
!!! Victor Kernbach - Miturile Esentiale (Ro)
!!!! Dezvaluiri cutremuratoare !!!!!
!!!Testamentul-Dacilor-c-Morcov.pdf
!!Misterele Romaniei.pdf
!!Ruine-Mistice-in-Romania.pdf
!!Sorin Paliga - Etymological Lexicon of the Thracian Elements in Romanian (RO).pdf
!Dacia secreta.zip
!Sanctuarul-Dacilor-Muntele-Gugu.pdf
against-heresies-by-irinaeus-of-lyon (the mark of the beast... could actually be 616).pdf
Al Patrulea MAG
Alecu Russo - Cantarea Romaniei
Alexandru Odobescu - Le tresor de Petrossa.pdf
Andrei Vartic - Portacul de La Mozaceni.pdf
Aryana Havah - Viata pe Pamant ... Incotro.doc
Atlantida-Din-Marea-Atlantica-Din-Panonia-Ante-Diluviana-Insula-Atlantidei-Din-Voivodina.ppt
BALADA UNUI PLAI DE MUNTE.doc
Balade - Radu Gyr.pdf
Biblie ­i scrieri apocrife
Boetius din Dacia - Despre viata filosofului.doc
C. Daicoviciu - Istoria romaniei
CITATE DESPRE DACI.pdf
Civilizatia dacilor.doc
CIvilizatia-getodacilor.pdf
Cultul focului la traci.doc
Dacia .doc
Dacia Hiperboreana.doc
Dacia nemuritoare.doc
DACIAN.TXT
Decebal
DIALOGURILE PLATONICE
Dictionar de mitologie.pdf
Dictionar de termeni Dacici.DOC
Efect piramida
Eliade, Mircea - Istoria ideilor si credintelor religioase Vol. 1.zip
Eliade, Mircea - Istoria ideilor si credintelor religioase Vol. 2.zip
Fenomene La Ceahlau.pdf
Filme, imagini, muzica
Geto-dacii.pdf
Harti montane
istoria antica (10000 i.e.n.- 470 e.n)
Istoria-Nestiuta-a-Romanilor.pdf
Legende Populare Romanesti.rtf
Magazin Istoric
Mil-Are-Pa.pdf
Miorita balada populara.pdf
Mitologie Romaneascã - R. Vulcanescu
Muntele de aur.DOC
Muzica La Daci.pdf
Om-Cuvant-Dacic.pdf
Pietrele Dacilor Vorbesc.rar
pietrele_dacilor_vorbesc.zip
Protocoalele inteleptilor sionului
Radacini spirituale stravechi in Dacia.doc
RADU CINAMAR
religia la geto-daci.doc
Religie daci.doc
Romes Enemies - Germanic and Dacians.pdf
Româana este înruditã cu toate limbile europene.pdf
Romana vine de la daci, nu de la romani.pdf
Sarmizegetusa
The Consolation of Philosophy - Boethius of Dacia.doc
The Emerald Tablets of Thoth.doc
Vasile Parvan
Victor Kernbach
Vom-Gasi-Scrierile-Dacilor.pdf

--
MIRAHORIAN: HIDDEN KNOWLEDGE/CUNOASTEREA ASCUNSA
MIRAHORIAN: HIDDEN KNOWLEDGE/CUNOASTEREA ASCUNSA
http://www.myspace.com/hiddenknowledge1
http://mirahorian.spaces.live.com/
http://hiddenknowledge.multiply.com
http://mirahorian-hiddenknowledge.blogspot.com/
http://hiddenknowledge1.blogspot.com/
http://www.flickr.com/photos/shamanictrance/
http://hiddenknowledge.wayn.com/
http://guidedawakening.weblog.ro/
http://mystictrance.gaia.com/blog

_________________
Si tu n'as jamais envie de partir, il fera jamais beau...Si tu as vraiment envie de partir, il fera toujours beau!
avatar
ABBA
Admin

Mesaje : 14768
Data de inscriere : 14/05/2010
Varsta : 58
Localizare : pe val

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Lia la data de Joi 05 Mai 2011, 15:16

s h a d o w a scris:
Thanatos a scris:In incheiere, as vrea sa observi diferenta dintre noi: o nuanta de eleganta, stilul meu este vag ironic, al tau este jignitor. Probabil acest lucru...dar nu mai are importanta, oricum intrebarea ramane:...cum?

Uite cu asta cădem de acord. Și-mi cer scuze.
Cât despre discuție... niciuna nu va duce niciodată nicăieri. Nu pentru că gândesc acest lucru și pentru că acest lucru mă gândește pe mine. Glumesc...

În fine... aș dori, dacă se poate, să mă retrag din discuție.
Numai bine!


Eu una simt nevoie de un party. Shadow a reusit sa glumeasca. Smile))))))))
avatar
Lia

Mesaje : 4019
Data de inscriere : 07/08/2010
Varsta : 39

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de ABBA la data de Joi 05 Mai 2011, 18:03

Mie mi s-a parut ca glumeste sarcastic:)))

_________________
Si tu n'as jamais envie de partir, il fera jamais beau...Si tu as vraiment envie de partir, il fera toujours beau!
avatar
ABBA
Admin

Mesaje : 14768
Data de inscriere : 14/05/2010
Varsta : 58
Localizare : pe val

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Lia la data de Joi 05 Mai 2011, 18:06

Mai are importanta? A facut-o. Adica..ne spune asta... Laughing
avatar
Lia

Mesaje : 4019
Data de inscriere : 07/08/2010
Varsta : 39

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de s h a d o w la data de Joi 05 Mai 2011, 20:46

eu, care eram sufletul petrecerilor... Ce-a făcut (aici fiecare completează cu ce vrea) din mine...
avatar
s h a d o w

Mesaje : 905
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Lia la data de Joi 05 Mai 2011, 21:26

Very Happy Mi te si imaginez...timid, retras, iscoditor..as adauga si putin pretios...Da...garantia succesului. Very Happy I love you
avatar
Lia

Mesaje : 4019
Data de inscriere : 07/08/2010
Varsta : 39

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de FRANZ la data de Joi 05 Mai 2011, 21:32

s h a d o w a scris:eu, care eram sufletul petrecerilor... Ce-a făcut (aici fiecare completează cu ce vrea) din mine...
Aasta imi da ideea deschiderii unui nou topic.
avatar
FRANZ

Mesaje : 6719
Data de inscriere : 09/05/2010
Varsta : 56
Localizare : pe carari de munte

http://cabanavladisstraja.lx.ro/

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Lia la data de Joi 05 Mai 2011, 21:34

Laughing Nu stiu de ce am ideea ca voi fi prima acuzata de shadow. Uite, Umbra, cineva care poate anima o petrecere


http://www.youtube.com/watch?v=nyNXNQdsyBw&feature=related
avatar
Lia

Mesaje : 4019
Data de inscriere : 07/08/2010
Varsta : 39

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de s h a d o w la data de Joi 05 Mai 2011, 21:45

Lia a scris: Laughing Nu stiu de ce am ideea ca voi fi prima acuzata de shadow. Uite, Umbra, cineva care poate anima o petrecere


http://www.youtube.com/watch?v=nyNXNQdsyBw&feature=related

N-am un răspuns pe măsură, așa că zic pas.
avatar
s h a d o w

Mesaje : 905
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Lia la data de Joi 05 Mai 2011, 22:04

Ei..tot te-a mancat tastatura sa scrii ceva... Very Happy
avatar
Lia

Mesaje : 4019
Data de inscriere : 07/08/2010
Varsta : 39

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de s h a d o w la data de Joi 05 Mai 2011, 22:54

Lia a scris:Ei..tot te-a mancat tastatura sa scrii ceva... Very Happy

Very Happy
avatar
s h a d o w

Mesaje : 905
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Lia la data de Joi 05 Mai 2011, 23:19

Ma vad nevoita sa recunosc. Umanitatea ta ma infioara. Very Happy
avatar
Lia

Mesaje : 4019
Data de inscriere : 07/08/2010
Varsta : 39

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de selene la data de Joi 05 Mai 2011, 23:34

bine ca nu traieste in dacia Very Happy
avatar
selene

Mesaje : 4074
Data de inscriere : 09/05/2010

Sus In jos

Re: DACIA

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 9 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum